Pe această pagină puteţi accesa diverse informaţii în legătură cu pregătirea drumeţiilor şi alegerea celor mai bune soluţii în funcţie de tipul drumeţiei, durată sau anotimp.

 

• Cele 10 legi ale muntelui
• Terminologie montană
• Sfaturi utile atunci cand vă hotărâţi să urmaţi un traseu montan
• Sfatul Salvamontului

 

• Formarea echipei
• Cum să îţi alegi un cort
• Îmbrăcămintea pe munte
• Rucsacul pe munte
• Sacul de dormit
• Ochelarii de soare
• Lanterna
• Aragazul pe munte
• Atenţie! Ursul

 

 

Ceea ce urmăreşte aceast articol este să-i obişnuiască pe cei tineri, începatori în drumeţie… să guste frumuseţea muntelui …"

I.Ionescu-Dunăreanu

TERMINOLOGIE MONTANĂ

În indicaţiile ghidurilor turistice, precum şi în convorbirile cu montaniarzii, întâlnim adesea termeni necunoscuţi, care desemnează noţiuni precise legate de formele de relief sau fenomene naturale, a caror lămurire ajută la o mai bună cunoaştere a traseului, la descrierea mai amanunţită a regiunii străbătute. Pentru a putea urmării, lămurii şi înţelege literatura montana, parcurgeţi această terminologie !

Index alfabetic al termenilor     A B C D E F G H I J L M N O P R S T U V Z

 

A - Înapoi la indexul afabetic

Abrupt = Perete de munte, stincos,puternic inclinat, format de obicei din roci tari;
Ac = Stinca izolata cu varful ascutit;
Adapost = Constructie facuta sa apere de intemperii;
Alpin = Zona cea mai inalta a unui munte, incepind de la 1800 m altitudine;
Alpinist-alpinism = Persoana care face dese ascensiuni pe (munti) Alpi; ramura sportiva care cuprinde ascensiunile in munti, in special excaladarea partilor greu accesibile;
Amonte = in sus (in sensul spre izvor) pe cursul unei vai sau ape;
Arcada = Element de relief in forma de arc intilnit in general in zonele calcaroase
Areal = Arie (zona) specifica de raspindire a unei specii (planta sau animal);
Arsita = Panta de munte lipsita de vegetatie;
Aval = in jos (in sensul spre varsare) pe cursul unei ape sau vai, partea incotro curge apa;
Aven-hoanca = Groapa, adincitura naturala in general verticala, intilnita in zonele calcaroase, formata prin dizolvarea rocilor sau prabusirea tavanului unei pesteri;
Azimut = Unghiul pe care il face directia la un obiectiv fix, la care dorim sa ajungem, cu directia nord, indicata de acul magnetic;

 

B - Înapoi la indexul afabetic

Baliza = Semnal sau instalatie de semnalizare care indica pozitia unui punct topografic;
Bitca = Virf de deal sau de munte nu prea inalt, rotunjit de agentii atmosferici;
Bord = Bloc de stinca izolat sau in cimpul de bolovani;
Brina - briu = Portiune plata (palier) de latime variabila, in general inierbata, care incinge ca un briu versantul unui munte, practicabila pentru mers;
Bulboana = Adincitura intr-un riu unde apa formeaza un virtej, viltoare,bulboaca;
Bunget = Padure deasa foarte greu de strabatut;
Burnita = O ploaie marunta si deasa insotita de ceata;

 

C - Înapoi la indexul afabetic

Casa de adapost = Constructie in general din lemn dotata cu locuri (pe priciuri), soba, masa si banci;
Carst = Complex de fenomene naturale, intilnite in zone calcaroase; forme de relief create prin dizolvarea calcarelor : pesteri, doline, avene, chei, defileuri;
Canion = Vale adinca si foarte strimta, cu peretii abrupti si cu fundul ingustat, prin care riul curge vijelios formind virtejuri (in Rominia avem doar vai tip canion);
Caldare = Depresiune circulara cu versante prapastioase, in zona muntilor inalti;
Caldare glaciara - circ glaciar = Caldare ramasa in urma topirii unui ghetar;
Catini = Zona bolovanoasa, arida;
Calauza = Ghid montan;
Cetina = Frunzar de ace (frunze de conifere, molid, brad, larice, tisa, zinbru, pin);
Ciopor = Turma de capre negre;
Chei = Sector, portiune de vale ingusta si adinca cu pereti stincosi, aproape verticali, in trupul unui munte;
Cleant - colt = Virf de stinca facind parte din trupul unui munte;
Clin = Panta cu inclinare variabila a unui munte sau a unei vai;
Concretiuni = Forme diverse de depunere a carbonatului de calciu pe peretii unei pesteri;
Condensare = Transformare prin racire si compensare;
Confluenta = Locul de unire, intilnire, a doua ape sau vai;
Cornisa = "Streasina" de zapada intarita, (asemanatoare literei "l") de pe creasta unui munte;
Creasta-coama = Linia de intersectie a planurilor celor doi versanti oponenti ai spinarii unui masiv muntos;
Culme = Partea cea mai de sus, prelungita orizontal, al unui munte;
Cumpana de ape = Linia de despartire dintre doua bazine hidrografice sau doua vai invecinate, care coincide in general cu creasta unui munte;
Curba de nivel = Linia de pe harta (culoare maro) care uneste punctele de egala altitudine, portiuni din teren asemanatoare bririlor pe care ne putem deplasa fara sa coborim sau sa urcam;
Curmatura-sa- tarnita -fereastra = Denivelare, portiune mai coborita unde creasta unui munte este mult sub nivelul general al acesteia, ingaduind trecerea de pe un versant pe celalalt;
Custura = Creasta montana, ascutita, stincoasa, ingusta si dantelata in forma unei lame de
fierastrau, de obicei intre doua caldari glaciare;

 

D - Înapoi la indexul afabetic

Deal = Forma de relief ca o ridicatura a scoartei pamintului mai mica decit un munte dar mai mare decit colina;
Dolina = Adincitura a solului in forma de pilnie, de dimensiuni variabile, formata prin dizolvarea rocilor calcaroase de catre ape;
Dos = Versant de munte cu expunere spre nord, umbrit;
Drumetie montana = Mersul pe munte din placere, pe jos sau pe schiuri,fara scop lucrativ;
Durau = Piriu de munte repede si zgomotos;
Duruitoare = Cascada de apa;

 

E - Înapoi la indexul afabetic

Endemism = Specie de planta sau animal care traieste intr-un areal (zona) restrans;
Escalada = Ascensiune, urcare pe un perete de munte prin catarare libera sau cu ajutorul mijloacelor tehnice specifice (pitoane, carabiniere, coarda, etc.);

 

F - Înapoi la indexul afabetic

Falie = Ruptura a scoartei terestre;
Fisura = Crapatura, jgheab intr-un abrupt muntos stincos, ca urmare a actiunilor apelor;
Firn = Zapada persistenta pe muntii inalti, acumulata si tasata, care trecind prin faza grauntoasa devine gheata (portiunile rupte au forma de scinduri);
Foen = Vint cald, uscat si puternic care bate primavara dinspre crestele muntilor spre vai, grabind topirea zapezilor;
Freamat = Zgomot produs de frunzele miscate de vint;

 

G - Înapoi la indexul afabetic

Gavan = Scobitura, adincitura in stinca unui munte;
Gilma = Virf de munte de inaltime modesta;
Golul alpin = Zona situata deasupra limitei superioare a padurii, acoperita cu iarba, vegetatie pitica sau lipsita de vegetatie;
Granodiorit = Roca granulata cu structura intermediara intre granit si diorit (muntii Retezat);
Greaban = Picior de munte abrupt si stincos;
Grohotis = ingramadire, masa compacta de bolovani sau sparturi de stinca, nu prea mari, provenita din degradarea unui versant pe o panta de munte;
Grota-pestera = Excavatie mare de masa (in general calcaroasa) pe orizontala sau in panta;
Grumaz = Sa foarte lata;

 

H - Înapoi la indexul afabetic

Hatas = Carare ingusta rezultata din trecerea repetata a animalelor printr-o regiune cu arboret si puternic inierbata;
Hidrografie = Retea de vai si ape care strabate o anumita zona;
Horn = Spartura ingusta, vilcel, jgheab, in peretele de stinca, care permite ascensiunea prin el;
Huda = Pestera;

 

I - Înapoi la indexul afabetic

Iezar = Lac de munte de origine glaciara;
Interfluviu = Portiune de teren (culme, creasta) cuprinsa intre doua vai vecine;
Izbuc-exurgenta- gilgoi = Locul de iesire, unde apare la suprafata un curs de apa subteran, ascuns, in general in regiuni cu fenomene carstice;
Izvor = Locul unde apa unei pinze freatice iese la suprafata din pamint;

 

J - Înapoi la indexul afabetic

Jgheab- uluc = Scobitura, fagas, facut de suvoiul ploilor;

 

L - Înapoi la indexul afabetic

Lapiez = Forma de relief rezultata din coroziunea rocilor solubile de catre apele de siroire, santuri si canale de obicei paralele cu panta;

 

M - Înapoi la indexul afabetic

Marmita = Scobitura ovala sapata in rocile din albia unui riu; apare in portiunea cascadelor;
Magura = Forma de relief reprezentata printr-o culme impadurita;
Moletiera = Obiect de imbracaminte format dintr-o fisie de stofa cu care se infasoara pulpa piciorului (peste pantalon) de la glezna pina sub genunchi;
Momiie (mamiie) = Movila mica de pietre (pamint) facuta de mina omului pentru a jalona, indica o poteca sau scurtatura nemarcata (!)
Morena = Morman de aluviuni, format din pietre, argila si nisip, ramase in urma topirii ghetarilor; adesea inierbate;
Muchie- creasta = Linia de culme a unui munte;
Muncel = Munte de dimensiune si altitudine modesta;

 

N - Înapoi la indexul afabetic

Namas- catun = Grup de asezari montane fara biserica;
Nivatie = Actiunea de modelare a reliefului facuta de ingheturile si dezgheturile succesive la munte;
Nod orografic = Masiv muntos din care pleaca culmi secundare;

 

O - Înapoi la indexul afabetic

Obcina = Culme scurta, cu aspect montan, in general impadurita;
Obirsie = Portiune inalta de la inceputul unei vai, locul de formare a riului ce o strabate;

 

P - Înapoi la indexul afabetic

Padina = Portiune inferioara a unei vai de abrupt, mai larga, cu vegetatie, in general umeda, mic platou sub forma de gavane pe pantele unui munte;
Pas = Punct de trecere de pe un versant pe altul folosind o curmatura sau o sa;
Periglaciar = Regiune situata la periferia ghetarilor;
Pestera = Grota
Picior de munte = Culme secundara situata in partea inferioara a culmii principale; o ramificatie in general impadurita;
Piemont = Forma de relief situata la contactul muntilor cu o cimpie sau depresiune, formata prin acumularea depunerilor aduse de apele curgatoare la schimbarea de panta;
Picla = Ceata deasa care apare de obicei dimineata si seara, negura;
Plai = Picior de munte inierbat sau poiana pe un picior de munte;
Platou carstic = Forma de relief sub care se infatiseaza o zona calcaroasa;
Pod- platou = Suprafata inalta aproape plana a unui masiv muntos;
Polie = Depresiune inchisa, mare, cu fund plat aluvionar, cu unul sau mai multe cursuri de apa, care apar in izbucuri si dispar in ponoare;
Polita = Terasa mica ce intrerupe un abrupt sau o panta priporoasa, abrupta;
Ponor = Povirnis abrupt sau adincitura formata prin prabusirea, ruperea sau alunecarea unor straturi de teren, gol carstic prin care se scurg in subteran apele de suprafata;
Portal = Gura de intrare, citeodata monumentala, a unei pesteri;
Preluca = Poiana, loc lipsit de vegetatie arborescenta pe o coasta de munte;
Pripor = Coasta de deal sau de munte, panta abrupta, povirnis;
Priza = Orice punct, asperitate, neregularitate a stincii sau terenului; adincitura, muchie sau
radacina care foloseste pentru urcarea, coborirea sau traversarea unui munte;

 

R - Înapoi la indexul afabetic

Rafala = Dezlantuire brusca, violenta si scurta de vint, ploaie sau ninsoare;
Ravena = Vale strimta cu versanti abrupti, instabili (care se prabusesc, surpa);
Reflexie = Fenomen optic de reintoarcere partiala a luminii cind intilneste o suprafata;
Refractie = Fenomen optic de abatere a directiei de propagare a luminii cind intilneste o suprafata de separare a doua medii;
Refugiu = Loc de scapare, de adapostire din fata unei primejdii sau neplaceri;
Refugiu alpin = Constructie din lemn sau metal armat cu panouri din fibra de sticla, dotata cu 8 - 12 locuri de dormit pe priciuri;
Relief carstic = Forme specifice de relief in zone montane calcaroase;

 

S - Înapoi la indexul afabetic

Saritoare = Prag inalt pe o poteca de munte;
Scurtatura = Varianta de poteca, carare marcata sau nu, pentru scurtarea parcurgerii unor serpentine, a unei curbe de nivel;
Seninari = Zone de stinci golase si foarte inclinate din abruptul unui masiv;
S.O.S. = Save Our Souls - salvati sufletele noastre;
Sohodol = Vale fara apa, fenomen carstic;
Sorb-ponor = Locul unde apa dispare in pamint, fenomen carstic;
Spalatura = Stinca golasa, lustruita de actiunea apei de ploaie;
Spelunca = Pestera, grota;
Spinare-coama- creasta = Partea cea mai inalta a unui munte vazuta in plan orizontal;
Stalagmita = Depunere calcaroasa de forma conica pe podeaua unei pesteri sau galerii subterane;
Stalactita = Depunere calcaroasa sub forma conica, turture, pe tavanul unei pesteri sau galerii;
Strunga = Trecere abrupta;
Sisturi = Roci metamorfice (care s-au transformat in conditii de temperatura si presiune) sub forma de foi sau lame
Sa = Curmatura, fereastra, tarnita;
Sistoaica = Jgeab, vilcel stincos ingust ce brazdeaza panta unui munte;
Sublimare = Trecerea vaporilor de apa din stare gazoasa direct in stare solida (cristale)
Suspensie = Un sistem de solid-fluid in echilibru;

 

T - Înapoi la indexul afabetic

Talveg = Linia care uneste intre ele punctele cele mai adinci ale albiei unei ape sau vai uscate;
Tau = Lac glaciar;
Toponimie = Ansamblul numelor proprii de locuri, de ape, de munti, dintr-o regiune geografica;
Transhumanta = Trecerea bianuala a turmelor de oi de la cimpie la munte (primavara) si invers (toamna);

 

U - Înapoi la indexul afabetic

Uluc = Jgheab;
Urlatoare = Cascada;
Uvale = Depresiune inchisa, mai mare decit dolina, formata prin fuzionarea mai multor doline;

 

V - Înapoi la indexul afabetic

Vale oarba = Un curs de apa care se pierde intr-un ponor situat la baza unui abrupt calcaros;
Vale de recul = Un curs de apa care porneste dintr-un izbuc situat la baza unui abrupt; calcaros
Versanti = Fetele unui masiv muntos, versantul drept si versantul sting al unei vai; se determina asezindu-ne cu fata in directia in care curge apa existenta sau posibila prin acea vale;
Vilcel = Ramificatie a unei vai de munte la originea sa, rezultata din actiunea apei si a vintului;
Virteje = Serpentine dese pe o poteca de munte;
Vinturis = Cascada mica;

 

Z - Înapoi la indexul afabetic

Zanoaga-circ glaciar = Depresiune circulara formata prin eroziunea solului de ghetarii montani la obirsia vailor, sau pe versantii acestora;
Zaton = Lac temporar provenit din apele de primavara pe care sorbul (ponorul) nu le poate
absorbii decit dupa un interval de timp;

Sus