• Let's Do It Romania 2010
• Ecologizare Cehlău 2009
• Ecoparâng 2009
• Ecologizare Bahlui 2007
• Şcoala de ecologizare 2007
• Ecologizare Repedea 2006
• Ecologizare Repedea 2005

• Let's do it Romania - 25 septembrie 2010

Sus

    Dis-de-dimineata, intr-o tomnatica zi de vineri, mai multi geografi si geologi au plecat cu autocarul avand ca destinatie Statiunea Durau, judetul Neamt. Avand un rucsac in spate si ramasite de somnolenta in organism, acestia si-au unit fortele, presarand drumul pana la poalele Muntilor Ceahlau cu buna dispozitie si cantece geografice.

    Fascinati de peisajul deosebit, pe care numai in judetul Neamt il poti gasi, ne-am oprit pentru o scurta sesiune de fotografii.

    Ajunsi in Statiunea Durau, aerul tare de munte si padurea innegurata care ni se deschidea in fata ochilor au fost stimulentele ideale pentru urcarea ce ne astepta pana la Cabana Dochia.
    Inainte de a lasa in urma civilizatia, ne-am oprit la sediul Parcului National Ceahlau, unde niste oameni extrem de cumsecade si de primitori ne-au impartasit cateva informatii despre Parc.Insufletirea si bucuria cu care ne-a fost descris Parcul National ne-a amintit,daca mai era nevoie, de ce iubim natura si de ce ea trebuie in permanenta ocrotita si respectata.

    Fiind presati de timp, ne-am regrupat si, dupa ce am facut poza de grup care ne va aminti in viitor de aceste momente deosebite, am luat urmele potecilor ce ne duceau in inima padurii.

    Dupa o urcare de aproximativ 1 ora jumatate, facem un popas la cabana Fantanele, unde ne reincarcam bateriile cu niste ceai fierbinte sau vin fiert. Decorul s-a schimbat. De-acum bocancii din picioare vor lasa urme bine definite in zapada proaspat cazuta.

    Dupa alte circa 2 ore de urcat prin ceata, jnepenisurile subalpine ne anunta apropierea de cabana. Vizibilitatea scazuta la orizont ne-a impiedicat sa savuram din frumusetile pe care altitudinea de peste 1700 m ni le oferea, asa ca ceea ce puteam face era doar sa ghicim ce se ascundea dincolo de ceturi.


    Odata cazati si odihniti, ne pregateam de o seara animata de corzile de chitara care lasau sa vibreze in urechile tuturor acele melodii nemuritoare, de toti stiute. Seara a continuat intr-un ritm antrenant, cu dansuri, hore si alte joculete.

   A doua zi, dupa micul-dejun, ne-am strans cu totii in fata cabanei si, dupa ce ne-am impartit in echipe, ne-am luat misiunea de a strange si a selecta cat mai multe gunoaie pentru a lasa in urma noastra doar albul stralucitor al zapezii.

    In ciuda unui frig patrunzator, geografii si geologii au dat dovada de un spirit ecologic veritabil, reusind intr-un timp record sa umple aproximativ 45 de saci cu deseuri selectate. Cu toate acestea, nu mare ne-a fost mirarea sa constatam ca Parcul National Ceahlau se prezinta foarte bine din punctul de vedere al curateniei, ceea ce vine ca o consecinta fireasca a profesionalismului cu care este administrat.






    Obiectivele fiind atinse, ne-am intors la cabana pentru o binemeritata odihna. Cum sangele aventurier pulseaza in noi neincetat, ne-am hotarat ad-hoc ca o parte din noi sa mergem pe varful Toaca. Hotararea nu a ramas nerasplatita, deoarece, odata ajunsi pe varf, o vedere panoramica superba ne-a facut sa uitam vantul naprasnic care batea. In scurta vreme, forma dominanta a Ocolasului Mare sau unicitatea Panaghiei au devenit principalele atractii pentru aparatele foto.

    Spre seara, am repetat activitatile din ziua anterioara, dar cu o intensitate mai mare, stiind ca este ultima seara petrecuta impreuna. Cu totii am fost prinsi in hore, pogo-uri si jocuri, pe buzele tutoror se puteau citi versurile deja celebrului cantec "Am cazanul meu".

    Ultima zi a fost dedicata coborarii, dar nu orice coborare, ci cu sacii de gunoaie in spate, ceea ce a adaugat un grad de dificultate. Fulgii de zapada care cadeau necontenit parca vesteau si ei drumul greu ce va urma.
    Din fericire pentru noi, am ajuns cu bine in Izvorul Muntelui, unde am lasat sacii de gunoaie si ne-am luat ramas bun de la rangerul care cu 2 zile inainte ne insotise pana la cabana Fantanele.
   

     Dupa o asteptare de aproximativ o ora, in care am rezistat cu stoicism in frigul necrutator, autocarul ce trebuia sa ne duca acasa sosise in cele din urma.
        Drumul spre casa a fost pentru multi prilej de a se odihni dupa o coborare solicitanta iar pentru altii motiv de a povesti intamplarile din excursia ce tocmai se incheiase.
        Seara, ne-am intors din locul de unde plecasem cu 2 zile in urma, poate putin mai obositi dar cu acelasi spirit temerar, mereu in cautarea potecilor care duc spre libertate si regasire.

Sus

Proiectul "EcoParâng 2009 - Drumeţie fără murdărie!" s-a desfăşurat în perioada 21-27 august 2009 şi a fost organizat de catre "Asociaţia Ecouri Verzi" din Cluj-Napoca (care a asigurat partea logistică şi pe cea financiară). Parteneri ai acestei acţiuni de ecologizare au fost entităţile EGEA din Cluj-Napoca şi din Iaşi (cu doi, respectiv trei voluntari implicaţi) şi cabanierii din zonă.

Cei 24 de voluntari au "periat" cele două complexe de caldeire glaciare care conţin lacurile Roşiile-Mândra-Zănoaga Stânei-Lacul Lung şi Cârja-Lacul Verde-Lacul Mic, creasta dintre vârfurile Gruiul şi Gemănarea şi vecinatatea Refugiului Agăţat, evacuând un total de 215 kg de deşeuri. Aceste gunoaie (în marea majoritate resturi de conserve, butelii de primus, dar şi numeroase plasticuri), ''ascunse'' printre pietre şi jnepeni [destule însă descoperite chiar şi pe creastă], au fost cărate cu rucsacul de la peste 2000 - 2500 m până la Groapa Seacă, de unde au fost preluate de către cabanierul care le-a transportat la groapa de gunoi.

Colegii noştri care au dat o mână de ajutor în cadrul acestei acţiuni de igienizare sunt: Andreea Stoican, Octavian Stoica şi Cristi Andrei.

Pentru mai multe informatii: http://www.ecouriverzi.ro/proiecte/_ecoavrig.htm

Pentru mai multe informaţii despre Munţii Parâng puteţi intra AICI

Sus

Problema pusă în discuţie de acest proiect este aceea că abandonarea deşeurilor pe valea râului Bahlui are un impact negativ asupra peisajului natural aferent.

Din analiza şi cercetările pe care le-am efectuat in teren am dedus unele cauze care au dus la această situaţie. Printre acestea am putea enumera insuficienţa containerelor şi chiar lipsa acestora în unele locuri, indiferenţa locuitorilor municipiului Iaşi, nivelul precar de educare al populaţiei cu privire la responsabilitatea civică precum şi neaplicarea sancţiunilor pentru depozitarea ilegală a deşeurilor.

Efectele acestei probleme sunt dintre cele mai diverse, având efect atât pe termen scurt cât şi pe termen lung . Dintre efecte, mai importante şi cu amprenta mai mare sunt impactul vizual negativ, degradarea componentelor cadrului natural (sol şi apă), ameninţarea biodiversităţii, ameninţarea sănătăţii omului şi nu în ultimul rând deprecierea imaginii Iaşilor.

Scopul acestui proiect a fost igienizarea râului Bahlui şi sensibilizarea comunităţii locale pentru menţinerea unui Bahlui curat.

Prin proiectul propus de noi, am atins următoarele obiective, prin care am dorit să dăm startul unei noi linii directoare pentru evoluţia râului Bahlui, resursă valoroasă a Iaşului.

Am debutat cu promovarea proiectului în mass-media locală, urmărind astfel să atragem atenţia atât autorităţilor cât şi locuitorilor din proximitatea râului Bahlui asupra degradării perpetue a acestuia, şi a imaginii negative în defavoarea Iaşului.

Următoarea ţintă a reprezentat-o informarea în mod direct a ieşenilor din zona limitrofă a Bahluiului, cu privire la efectele poluării cu deşeuri şi importanţa menţinerii unui râu curat. Le-am trezit curiozitatea şi interesul prin fluturaşe şi afişe sugestive, care prezintă în mod clar şi tranşant problema care se află sub ferestrele lor. Considerăm că a-i face pe locuitori să conştientizeze această problemă este primul pas spre rezolvarea ei.

Pentru a ne atinge scopul am îndeplinit un al treilea obiectiv, care consta în mobilizarea a circa 50 de voluntari ai organizaţiei pentru igienizarea propriu-zisă a râului Bahlui, în zona Mircea cel Bătrân - Dacia. Precizăm că această colectare s-a făcut selectiv, promovând astfel şi importanţa reciclării deşeurilor, şi implicit conservarea resurselor.  Am contat în realizarea acestei acţiuni, pe sprijinul societăţilor de colectare şi reciclare a deşeurilor, pentru concluzionarea cu succes a acţiunii noastre, acestea ajutându-ne cu transportul deşeurilor. Pe parcursul ecologizării am reuşit să umplem 2 camioane pline cu deşeuri. 

Ultima ţintă a acestui proiect, a constat în informarea autorităţilor locale cu privire la feed-back-ul muncii depuse în această zonă, dar şi monitorizarea pe următorul trimestru a evoluţiei cantităţii de deşeuri, a atitudinii populaţiei şi a eventualelor probleme în valea Bahluiului şi în proximitate.

Sus

S-a desfăşurat în trei etape

• Grădina Botanică
• Valea lui David
• Rarău

    Proiectul "Grotele de la Repedea nu sunt groapa de gunoi a Iaşului"

    Salvaţi Rezervaţia Repedea a fost mesajul pe care 50 de tineri de la "Liga studenţilor de la Geografie şi Geologie" au încearcat sa-l promoveze în noiembrie 2006. Aceştia au strâns  gunoaiele lăsate în urmă de ieşenii care petrec în această zonă, la mici şi bere, sfârşitul de săptămână.

    "Rezervaţia Repedea este un spaţiu de extremă importanţă nu numai pentru ieşeni, ci pentru toţi românii. Este printre puţinele din ţară. Din aceast motiv, am demarat o acţiune de ecologizare şi sensibilizare a locuitorilor oraşului", a menţionat Alexandru Constantin Bucsa, membru atunci în consiliul director al Ligii şi student în anul III la Facultatea de Geografie şi Geologie.

    "Nimeni nu face nimic pentru această rezervaţie. Dorim să le arătăm oamenilor ce lasă unii dintre semenii noştri în urmă", a spus Alexandru Bucsa. Această acţiune reprezintă un prim pas, tinerii din ligă dorind ca începând de anul viitor să ecologizeze şi alte zone din oraş, precum parcuri sau campusuri studenţeşti.

Sus

info

Sus